FILARMONICA BOTOSANI Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211 Telefon-Fax: 004-0231/51 65 10 - secretariat-manager Telefoane: 004- 0231/58 10 39 - consultant artistic 004-0231/58 10 09 - contabilitate Vineri, 21 aprilie 2017, ora 18.30 Botoşani , Sala Casei de Cultură a Sindicatelor CONCERT SIMFONIC Dirijor: MARCIAN DAVID Solist: IOAN GABRIEL LUCA , corn În program: L. van Beethoven : Uvertura Coriolan Allegro con brio W. A. Mozart : Concertul pentru corn şi orchestră nr. 2, în mi bemol major, KV 417 Allegro maestoso Andante R ondo : Allegro P a u z ă R. Schumann: Simfonia a II-a în do major Sostenuto assai; Allegro ma non troppo Scherzo: Allegro vivace Adagio espressivo Allegro molto vivace MARCIAN DAVID - dirijor - A absolvit (1972) Conservatorul de Muzică George Enescu din Iaşi, clasa de vioară a profesorului George Sârbu. A urmat şi cursuri de specializare în muzică de cameră, cu violonistul George Hamza şi compozitorul Wilhelm Georg Berger. Activitatea interpretativă de bază este cea de concert-maestru al Filarmonicii Moldova din Iaşi, poziţie pe care o deţine din anul 1977. Între anii 1980-1988 a fost concert-maestru al Hofersymphoniker de la Stadttheater Trier (Germania), iar între anii 1993-1995 a fost concert-maestru al orechestrei Festivalului de Operă de la Macerata (Italia). În domeniul dirijatului s-a specializat sub îndrumarea maestrului Ovidiu Bălan (de la Filarmonica de Stat Bacău) şi a susţinut o serie de concerte şi spectacole de operă cu instituţiile de profil din Iaşi, Chişinău, Odessa şi Botoşani, dar şi cu orchestre din Bulgaria şi Italia. În stagiunea 2002/2003, Marcian David a fost angajat ca dirijor permanent al Filarmonicii Botoşani. În anul 1997 a înfiinţat ansamblul La Camerata, formaţie pe care o conduce şi cu care a abordat un repertoriu variat, de la muzica preclasică la cea contemporană. În anul 2006 a înfiinţat Trio-ul de coarde Arioso, care are o activitate permanentă. În anul 1996 a făcut parte din juriul Concursului Internaţional de Vioară Leopold Mozart (Augsburg), iar în anii 1998 şi 1999 a fost preşedintele juriului Concursului de interpretare a muzicii contemporane de la Subiaco (Italia). IOAN GABRIEL LUCA - cornist - Ioan Gabriel Luca s-a născut în anul 1977 la Dorohoi. De la vârsta de 6 ani studiază vioara, iar de la 12 ani începe studiul cornului sub îndrumarea profesorului Neculai Musteaţă, în cadrul Liceului Octav Băncilă din Iaşi. Câştigă premiul I la şase ediţii consecutive (1991-1996) ale Olimpiadei Naţionale. Acestor distincţii li se adaugă alte premii I la Concursurile de interpretare de la Ploieşti (1992), Iaşi (1992, 1993, 1996), Constanţa ( 1994) Baia Mare (1995). Tot premiul I i se acordă şi la Concursul internaţional Jeunesses Musicales, (1996). În 2001 cornistul Ioan Gabriel Luca termină cursurile clasei de corn prof. Nicolae Lipoczi din cadrul Universităţii de Muzică din Bucureşti cu specializarea corn solo. Din 1997 este membru al Filarmonicii George Enescu, iar din 1999 este şef partidă corn. Împreună cu orchestra Filarmonicii George Enescu a participat la numeroase turnee internaţionale de mare succes în Europa şi Asia. Nu renunţă nici la activitatea solistică. A cântat ca solist cu numeroase orchestre din tara: Filarmonica George Enescu Bucureşti, Filarmonica Botoşani, Filarmonica Constanţa, Filarmonica Braşov, Filarmonica Râmnicu Vâlcea. Este membru al formaţiilor: Athenaeum Brass Quintet, Cvintetul George Enescu, Romanian Brass cu care a susţinut concerte în ţară şi străinătate şi a realizat înregistrări. De asemenea, face parte din Orchestra Internazionale dItalia, Philharmonie der Nationen şi Desaga Solisten. În anul 2004, Ioan Gabriel Luca este distins de către Preşedintele României cu Medalia Meritul Cultural clasa II-a. Din 2007, este profesor asociat la Universitatea de Muzică Bucureşti. LUDWIG van BEETHOVEN (1770-1827). Uvertura Coriolan este o lucrare caracteristică pentru concepţia beethoveniană asupra dramaturgiei simfonice. În esenţă, acest lucru se referă la contrapunerea a două idei muzicale pregnant diferite: una care este simbolul forţei şi având o expresie bărbătească, mai colţuroasă, şi a doua care simbolizează feminitatea printr-o expresie plină de gingăşie şi delicateţe, prin linii melodice unduioase, graţioase. Astfel de entităţi tematice generale se găsesc în majoritatea lucrărilor simfonice beethoveniene. În Uvertura Coriolan, însă, ele corespund anumitor personaje (sunt personaje ale piesei Coriolan a poetului austriac Heinrich von Colin). Tema dominantă a uverturii este întruchiparea muzicală a lui Coriolan (Coriolan este un general roman care, potrivit obiceiului antic, şi-a luat numele de la localitatea în care a obţinut o răsunătoare victorie: la Corioli, în anul 493, înaintea erei noastre; simţindu-se marginalizat sau nedreptăţit la un moment dat, Coriolan îşi îndreaptă legiunile pe care le comanda împotriva Romei înseşi, ameninţând cu distrugerea ei din temelii). Fermitatea, hotărârea şi forţa uriaşă pe care poate să o dezlănţuie pot fi sesizate cu uşurinţă din apariţiile temei de bază. Acesteia i se contrapune o idee muzicală graţioasă, feminină şi suavă care constituie expresia muzicală a două femei: mama şi soţia generalului. La rugăminţile fierbinţi ale acestora, Coriolan renunţă la planurile sale de distrugere. Aceasta este şi concluzia pe care o sugerează muzical Beethoven care, în finalul uverturii, reduce din intensitatea şi asprimea expresivă a temei lui Coriolan, mlădiind-o după expresia celeilalte teme (căreia, în general, i se spune secundară , dar care, nu de puţine ori, are... ultimul cuvânt). WOLFGANG AMADEUS MOZART (1756-1791). Mozart şi-a compus cele patru concerte pentru corn cu gândul la instrumentele vremii sale mult mai puţin performante, aşa numitele Naturalhorn sau Waldhorn (corn natural, corn de vânătoare), în cunoaşterea cărora s-a consultat cu cornistul Ignaz Leutgeb, un alt salzburghez mutat la Viena, prieten cu Mozart. Limitelor tehnice ale instrumentelor li se datorează şi un anumit stil melodic, bazat mult pe sunetele armonice naturale, melodii denumite generic semnale de vânătoare, deşi nu lipsesc nici formulele melodice instrumentale specific clasice şi mozartiene. Cel de al doilea Concert pentru corn, în mi bemol major, a fost finalizat în anul 1783, potrivit unei însemnări din manuscris pentru prietenul său cornist: Mozart a avut milă de Leitgeb (Leutgeb) Viena, 27 mai 1783 . Aici sunt toate cele trei mişcări caracteristice concertului clasic. Muzica lor respiră elan tineresc, graţie, eleganţă, prospeţime; deşi pasagiile tehnice nu sunt un scop în sine, ele adaugă picanteria virtuoză suficientă pentru a străluci şi astăzi, în interpretările cu instrumente mult mai performante. ROBERT SCHUMANN (1810-1856). Am scris simfonia ( a II-a ) în decembrie 1845, încă de pe vremea când mai eram bolnav şi îmi pare că acest lucru se simte când o ascultaţi... Când am terminat lucrarea, mi-am redobândit sănătatea... - menţiona Schumann într-o scrisoare către un prieten. De aceea poate, nu întâmplător, traiectul expresiv al magnificei Simfonii în do major urmează calea clasică, consacrată prin expresia per aspera ad astra , adică prin suferinţă, prin învingerea dificultăţilor, spre stele, spre lumină (ne aflăm în săptămâna luminată, denumită astfel pentru a infinite astfel de experienţe personale). Partea întâi se deschide cu o introducere lentă ce creează o atmosferă sumbră, apăsătoare; continuarea, în mişcare Allegro, se desfăşoară, de asemenea, sub semnul unor puternice confruntări dramatice. Partea a doua este un scherzo dinamic, bazat însă pe o temă perpetuu cromatizată melodic, cu armonii instabile, fapt care sporeşte atmosfera de nelinişte, de nesiguranţă. Partea lentă, în acest caz a treia, aduce o muzică sublimă ca frumuseţe, dar în aceeaşi notă de tristeţe copleşitoare unii comentatori o consideră a fi o anticipare a tristeţii wagneriene din Tristan şi Isolda. În sfârşit, finalul aduce iluminarea râvnită, încheind simfonia apoteotic, cu un cânt imnic, asemeni unei noi ode către bucurie, de această dată, doar instrumentală, fără solişti şi cor, dar la fel de grăitoare ca şi cea clasică, semnată de Beethoven.
- Acasa
- 5 mai 2017
- 9 mai 2017
- 28 aprilie 2017
- 21 aprilie 2017
- Aprilie 2017
- Martie 2017
- Scrie comentarii